2023 e prezent în vieţile noastre de foarte puţin timp. Anul şcolar îşi reia activităţile de rutină, iar obiectivele profesionale îşi nuanţează indicatorii, variabilele sau termenele. Toate aceste specificităţi sociale ne fac să jonglăm cu un concept atât de potrivit pentru prima pagină a Dicţionarului de fericire din acest an.

Aşteptare = (subst.) 1. Starea celui care așteaptă. 2. Presupunere, speranță, dorință (ca ceva să se împlinească / ca cineva să facă ceva) (dexonline.ro)

În general așteptările sunt anumite convingeri personale despre evenimentele care pot avea loc (sau nu), structurate pe presupuneri despre viitor şi anticipări.

Din punct de vedere psihologic așteptările pot fi definite ca fiind acele scenarii pozitive pe care le considerăm ca fiind cele mai potrivite pentru noi să se întâmple. Ca ființe umane, suntem plini de astfel de așteptări, structurându-ne predicţia viitorului pe baza lor. Așteptările sunt dezvoltate dintr-o combinație complexă de experiențe, dorințe și cunoștințe despre mediu sau despre oamenii din jurul nostru şi reprezintă o formă potențială de pseudo realitate pe care o așteptăm să se manifeste în viața noastră. Așteptările pot fi despre oameni, lucruri, fenomene sau orice variabilă a sferei noastre umane.

Funcția principală a așteptărilor este de a se pregăti pentru acțiune. Când anticipăm mental ce se poate întâmpla, putem pregăti un plan de acțiune pentru ca viața să nu ne ia prin surprindere. Așteptările, așadar, ne ajută să ne pregătim mental pentru viitor.

Așteptările sunt create pe baza realităților noastre. Conceptul de realitate poate fi definit ca o viziune sumativă a tuturor lucrurilor din jurul nostru. Făcând o paralelă între cele două concepte sesizăm că realitatea este mediul de bază al vieții noastre iar aşteptările se referă la imaginația individuală asupra a ceea ce poate să apară în viaţa noastră. În plus, constatăm că realitatea ne influențează așteptările (de exemplu de a ne expecta o anumită stare emoţională legată de un anumit posibil eveniment viitor) în timp ce așteptările noastre nu pot influența în mod direct realitatea.

Pornind de la această paralelă putem face o clasificare a aşteptărilor: nerealiste și realiste. Așteptările nerealiste sunt cele pe care ni le stabilim / le expectăm și care sunt de fapt de neatins. De exemplu: ca toată lumea din jurul nostru să fie fericită când ne vede sau că cineva ar trebui să acționeze exact așa cum am vrea noi. Atunci când ne bazăm pe astfel de așteptări nerealiste, ne „pregătim” să ne confruntăm cu sentimentele negative pe care le aduc neîndeplinirea lor. Când o persoană are așteptări nerealiste faţă de sine, sau faţă de raportul sine – mediu, există o posibilitate mai mare ca acea personă să fie puternic dezamăgită dacă acestea nu sunt îndeplinite. De exemplu, un student care are așteptări de a intra într-o universitate de prestigiu, fără un efort susţinut în acest sens, va fi demoralizat dacă nu reușește să îşi îndeplinească această așteptare. Pe de altă parte, așteptările realiste sunt cele care ne pot ajuta cu adevărat. Acestea sunt cele care iau în considerare în primul rând notiunea de prezumţie a unui rezultat aşteptat (de la asumarea gradului propriu de control asupra situației viitoare până la faptul că nu excludem ideea de greșeală).

După cum uşor se poate observa, așteptările nu sunt dăunătoare în sine, deoarece ne ajută să ne formăm imaginea generală a ceea ce s-ar putea întâmpla în viitor. Problema începe atunci când ne așteptăm ca viața să fie conform dorințelor noastre, lucru care mai devreme decât mai târziu va duce la dezamăgire, pentru că așa cum a spus scriitoarea Margaret Mitchell:„Viața nu este obligată să ne dea ceea ce ne așteptăm”. Problemele apar atunci când uităm că așteptările noastre reflectă o combinaţie de dorință şi probabilitate. Când pierdem din vedere această perspectivă, așteptările pot deveni un adevărat impediment al fericirii.

Potrivit specialiştilor comportamentali, o modalitate excelentă de a ne adjusta aşteptările în ceva pozitiv și realist, este să le notăm şi monitorizăm cât mai des. A ne pune întrebări și a face anumite observaţii ne poate ajuta să ne structurăm nivelul așteptărilor. Cu atât mai mult cu cât nu e nicio rușine să scădem o așteptare. O altă abordare potrivită pentru a ne seta aşteptări în acord cu binele nostru este de a ne asuma că realizarea planurilor noastre se află sub influența a multor factori care nu sunt sub controlul nostru. Astfel putem să ne setăm mai multe grade de aşteptări (să avem un plan B, C…) cu ajutorul cărora să ne putem ghida în parcursul dezvoltării noastre.

2023 versus aşteptările noastre fireşti… haideti sa le facem cât mai realiste… poate ne inspirăm din una dintre cele mai cunoscute recomandări ale lui Denis Waitley (un cunoscut speaker motivaţional american): „Speră în ce este mai bun, planifică ce e mai rău și pregătește-te să fii surprins”.