Personal nu obișnuiesc să îmi structurez obiective personale sau profesionale la începutul unui nou an calendaristic, dar, primăvara, simt bucuria de a-mi înnoi unele deziderate, obiceiuri sau rezoluții, animat de mega-schimbările naturii. E ca și când încerc să îmi re-actualizez softul meu interior în concordanță cu bucuria, verdele și lumina renașterii plantelor. Inspirat de această dimensiune, pagina de azi a Dicţionarului de fericire va suprinde un concept mai puțin folosit în limbajul cotidian, concept izvorât în sine dintr-un termen atât de comun.
Actualizare (substantiv) = 1. aducere în prezent. 2. corespondență cu gusturile și cerințele prezentului 3. aducere a uneia din înfățișările sau însușirile unui obiect în centrul atenției noastre, prin intermediul unui context situațional. (dexonline.ro)
Conceptul ”actualizare”este ușor de înțels și folosit tocmai prin nevoia permanentă de a ne recalibra propria persoană și întregul nostru comportament la prezentul care ne înconjoară. Pe de altă parte, spuneam în introducerea acestei pagini că termenul urmărit astăzi este unul mai special. Iar acest termen este ”auto-actualizarea”, un concept destul de rar utilizat în cotidian, dar cu o multitudine de semnificații pentru psihologi și psihoterapeuți. Acest concept este folosit pentru a se referi la o maturitate deplină, înaltă, a unei persoane, caracterizată prin atingerea principalelor obiective de dezvoltare, atingând cel mai înalt nivel de dezvoltare psihologică.
Conceptul de auto-actualizare a fost definit inițial de către neurologul și psihiatrul Kurt Goldstein, dar a fost cu adevărat pus în valoare de către celebrul psiholog american Abraham Maslow prin introducerea acestei noțiuni în ”Teoria ierarhiei nevoilor”. Maslow a explicat acest termen afirmând: „Ce poate fi un om, trebuie să fie! iar această nevoie o putem numi auto-actualizare”. Ulterior, auto-actualizarea a fost descrisă ca: ”procesul psihologic care vizează maximizarea utilizării abilităților și resurselor unei persoane.” Cu alte cuvinte, auto-actualizarea poate fi considerată ca realizarea deplină a potențialului creativ, intelectual și social al cuiva.
Auto-actualizarea (putând fi înțeleasă ca o auto-realizare) este etapa finală în creșterea liniară a unui individ. Maslow credea că pentru a atinge această stare de împlinire personală, persoana trebuie mai întâi să-și satisfacă nevoile din baza pirmaidei: nevoile fiziologice, nevoile de siguranță și protecție, nevoile de dragoste și apartenență și nevoile de stimă de sine. Primele patru nivele ale piramidei sunt nevoile asa-zise “deficiente”, adică o persoană nu simte nimic extraordinar dacă acestea sunt satisfăcute, dar simte un disconfort acut când acestea nu sunt satisfăcute. Dincolo de aceste nevoi, etapa de auto-actualizare este numită de “creștere”. Nevoile din această etapă nu dispar când sunt satisfăcute, în schimb, motivează individul în continuare spre o dezvoltare tot mai intensă.
Cele mai cunoscute caracteristici care definesc această nevoie sau caracteristică umană de auto-actualizare se referă la:
– acceptare și realism: auto-actualizarea reflectă acceptarea individuală cu privire la cine este și de ce este capabil și determină o percepție realistă și precisă asupra capacitățiilor dar și a limitelor proprii;
– centrarea problemelor: persoanele aflate în această etapă de auto-actualizare nu sunt concentrate exclusiv pe câștigul propriu, ci, la fel de puternic, apreciază beneficiile rezolvării problemelor care îi afectează pe alții; astfel apare și tendința de a-i ajuta pe ceilalți;
– spontaneitate: în etapa de auto-actualizare o persoană gândește și acționează spontan, ca rezultat al unei viziuni precise despre sine și despre lume, respectând totodată normele sociale și așteptările celorlalți;
– capacitatea crescută a aprecierii: indiferent câte de comună sau de extraordinară este o experiență, persoanele auto-actualizate au capacitatea de a vedea orice astfel de experiență din perspective multiple, fiind capabil să le aprecieze în totalitate, pe baza a trei caracteristici de bază: semnificație, împlinire și spiritualitate; astfel, multe dintre experiențele trăite includ bucurie, uimire, recunoștință sau extaz; neurocercetătorii subliniază că trăirea unor astfel de emoții produc la rândul lor sentimente revigorante, cum ar fi inspirație, vitalitate fizică și mentală și un perpetuu simț al perspectivei.
Nevoile de auto-actualizare vin din plăcerea instinctivă a omului de a fructifica la maximum capacitățile proprii, pentru a deveni din ce în ce mai bun. Deoarece auto-actualizarea se bazează pe valorificarea abilităților fiecăruia pentru a-și atinge potențialul, este un proces foarte individual și personal. Cu toate acestea, țin să subliniez, atât ca psiholog cât și ca om, că acest tipar de ”a fi” nu este rezervat doar unor oameni. Nu toată lumea are aceleași obiective sau aceleași abordări ale conceptului de succes, prin urmare, pentru a ne atinge acest nivel nu e nevoie să ne comparăm cu ceilalți. De exemplu, o persoană s-ar putea simți auto-actualizată prin locul său de muncă din cadrul unui minister, în timp ce altă persoană poate obține auto-actualizarea făcând excursii cu copiii dintr-un centru de plasament. Fiecare dintre noi are vise diferite și asta înseamnă că putem atinge starea de auto-actualizare în diferite situații, moduri și durate.
În momentul în care realizăm că auto-actualizarea nu înseamnă a câștiga mai mulți bani sau a obține un cât mai înalt statut (profesional, social, relațional, politic etc), ci este o stare dezirabilă determinată prin atingerea potențialului personal maxim, deschidem ușa unor noi posibilități de a fi fericiți, satisfăcuți, împliniți în propriile noastre vieți.
Auto-actualizarea înseamnă realizarea viselor noastre, ceea ce înseamnă că este la îndemâna noastră, indiferent dacă asta înseamnă să pictăm sau să experimentăm rețete noi de gulaș, să devenim mecanici auto sau specialiști în crypto, să facem donații sau voluntariat, să ne jucăm cu copiii sau să adoptăm un animal abandonat …orice ne stârnește pasiunea și ne face să ne simțim împliniți.
