Reperul de psiho…

Începutul lui septembrie prezintă atât de multă pregătire, structurare, căutare, (re)adaptare… începe școala! Și în toată această agitație se ivesc atât de multe întrebări legate de multiplele variabile ale ecuației ”copil + școală = viitor”. Ascultând și observând multe dileme privind educația, concentrez o mare parte din neclarități într-o întrebare: ”oare cine este cu adevărat responsabil de educația unui copil?”

Ținând cont că învățarea este un proces care începe încă de la nașterea oricărui copil, am putea spune că responsabilitatea implementării educaționale revine, în primul rând, în sarcina părinților. Pe de altă parte, un proverb african definește cum nu se poate mai clar modalitatea cum părinții sunt, la rândul lor, sprijiniți (sau ar fi bine să fie sprijiniți): „este nevoie de un sat întreg pentru a crește un copil!”. Astfel comunitatea locală din care face parte copilul, devine un alt factor de responsabilitate educativ prin faptul că își pune amprenta (direct și indirect) asupra evoluției acestuia. Prin sumedenia de modele comportamentale pe care le conține și prezintă implicit și prin structurarea mediului proxim al copilului, comunitatea oferă educație non-stop. În același timp, acești doi poli informali de responsabilitate, sunt completați de structura formală, instituțională privind transfomarea unui copil într-un membru integrat și responsabil al societății: școala. Obiectivul major al complexului sistem școlar este să ofere un context cât mai adecvat, stimulativ și specific pentru învăţare şi dezvoltare pentru ficare copil.

Îmi place să îmi imaginez un model metaforic în care putem să ”vizualizăm” dezvoltarea educațională a unui copil: o platformă, cu un potențial nebănuit de creștere (copilul), care se sprijină pe cei trei piloni fundamentali: familia, comunitatea și școala. Iar pentru ca platforma să fie stabilă, relația dintre cei trei poli trebuie să fie bazată pe echilibru, colaborare și unitate. Copilul va putea gusta la maxim din beneficiile educației doar în momentul în care cei trei factori (familia, comunitatea și școala), își vor asuma că sunt parteneri egali și codependenți pentru succesul dezvoltării oricărui copil.

Începem un nou an școlar! Să fie fructuos și benefic!