Reperul de psiho…

M-a amuzat un pic un lung oftat al unui prieten ”off, ce fain ar fi fost să mă nasc acum 1000 de ani… fără stresul și agitația zilelor noastre…”. De la această idee am continuat apoi cu acel prieten (mersi de idee, Alex) o amplă discuție despre stres și, mai ales, despre câteva metode rapide de a diminua perceperea lui.

În primul rând, de ce am fost amuzat de afirmația prietenului meu?! Păi dacă încercăm să ne imaginăm viața oamenilor acum câteva secole, trebuie clar să avem în vedere faptul că nu existau magazinele, antibioticele, diversitatea pieței de muncă, sistemele juridice clare și echitabile, educația structurată sau conceptele precum ”timp liber”, ”recreere”, ”libertatea exprimării”, ”concediu de boală” sau ”psihoterapie”… Cel mai probabil, și viața umană de atunci se înscria (poate chiar mai acut) în repere de stres! Ce e cu adevărat corect este faptul că stresul zilelor noastre a evoluat (odată cu noi, ca specie și cultură) căpătând particularități specifice: rutina jobului, șeful morocănos, traficul îngreunat, poluarea, raportul deficitar al activităților statice versus mișcare, abundența de stimuli și produse media… Inevitabil, stresul face și va face parte din viețile noastre, în multe și variate forme. Pentru că stresul reprezintă o reacție clară de ajutor pentru noi. Răspunsul organismului la stres este util în momentele în care ne aflăm în fața unor provocări, adrenalina eliberată ne va permite să facem față chiar și situațiilor extreme, în moduri în care nici nu ne închipuiam.

Pe de altă parte știm că stresul prelungit este unul dintre motivele pentru care creierul devine mai puțin flexibil, mai puțin alert și poate fi grav afectat. Organismul supus unui stres constant sau prelungit va duce la eliberarea unei cantități mari de cortizol, care contribuie la apariția hipertensiunii arteriale, a obezității sau a diabetului, iar excesul de adrenalină va afecta plămânii.

Cele mai facile metode de a reduce efectele de stres se referă la a oferi corpului un context de plăcere: fie că e vorba de o plimbare, ascultare de muzică jazz la radio, de o baie fierbinte într-o cadă cu esență de lavandă, o lectură haioasă sau un simplu ceai de fructe. Somnul, Yoga, sportul sau o discuție cu prietenii întră în aceeași categorie. Un alt principiu, la fel de ușor este să ne antrenăm într-o activitate productivă de distragere a atenției: aranjăm cărțile din bibliotecă, spălăm vasele sau triem mailurile din laptopul de serviciu.

Dar ce facem când aceste metode nu ne sunt de folos prin faptul că nu le avem la îndemână sau pur și simplu nu ne putem focusa pe ele?! Specialiștii din domeniul psihoterapiei și susținerii dezvoltării umane propun tot felul de metode elaborate de a diminua stresul, precum:

1. Oprirea fluxului de gânduri și întreruperea unei probleme pentru un timp (o modalitate ușoară și universală de a ne limpezi mintea ar putea fi să batem din palme și să ne spunem „Stop! Mă voi gândi la acest lucru mai târziu!”.)

2. Privind lucrurile cu puțin mai multă toleranță ne va face să ne simțim mult mai confortabil („Nu pot schimba situația, dar îmi pot schimba reacția”)

3. Contracțiile musculare voluntare ne permit să ne eliberăm de stres.

4. Pentru a reduce stresul, putem nota toate gândurile și emoțiile pe care le resimțim (scrisul ne face să uităm de problemele din fața noastră, gândurile noastre devin mai clare iar stresul este redus)