Întâlnesc, atât în cabinet, cât și în afara lui, nedumeriri, controverse sau chiar supărări legate de faptul că cineva nu se poartă într-un mod constant într-un anumit fel. ”Adi! Acel om parcă joacă teatru, și își tot exersează un anumit fel și mod de a fi…” (mersi Laura pentru această confidență!).
William Shakespeare spunea că ”toată lumea este o scenă și toți bărbații și femeile sunt jucători de roluri”. Nimic mai adevărat! Crescut profesional în spiritul psihoterapiei create de celebru psihiatru, psiholog și psihoterapeut J. L Moreno, susțin și eu că fiecare dintre noi dezvoltă un comportament puternic influențat de foarte mulți stimuli externi: conjunctură socială, experiențe personale, factori socio-economici, stres, reacții somatice, nivelurile de așteptare, structura de confort biologic etc. Un comportament poate fi identificat astfel cu un rol, care este o sinteză de experienţe personale, sociale şi culturale, fiecare din noi exersând permanent un larg evantai de roluri.
- roluri de gen: bărbat, femeie
- roluri sociologice: mamă sau tată, fiu, soră, soț, prieten, partener etc
- roluri profesionale: profesor, instalator, șofer de taxi etc
- roluri comportamentale: curios, circumspect, curajos, fanatic etc
- roluri organizatorice: șef, elev, coleg, adversar etc
- roluri contextuale: pieton, client, jurat, activist etc.
- roluri fiziologice: flămând, nedormit, suferind etc.
După cum se poate ușor observa anumite astfel de roluri se pot intersecta din prisma mai multor criterii, fiecare combinație declanșând un stil propriu și personal de acțiune. Rolurile nu numai că (ne) stabilesc un plan pentru a ghida comportamentul, ci și definesc obiectivele de urmărit, sarcinile de îndeplinit și/sau modul de realizare pentru un anumit scenariu. Specialiștii cred că prin înțelegerea rolurilor se poate prezice comportamentul: dacă înțelegem caracteristicile personale ale unui anumit rol (cum ar fi tată, comerciant, lacom), putem prezice o mare parte din comportamentul acelui om în acele roluri. Dar oricât de bine am putea preconiza sau estima un astfel de rol, cred că nu trebuie să ne sperie sau să ne bulverseze observația că nu întotdeauna alții (dar și noi) ne comportăm atât de diferit în anumite situații, oarecum identice.
Pentru a ne bucura de experiențe sociale plăcute, am putea încerca să înțelegem / să asumăm / să respectăm rolurile… (persoanale și ale celorlalți). Așa ne vom crea un cadru util pentru a cuprinde comportamentele, gândurile și atitudinile, indiferent dacă ne sunt sau nu confortabile.
