În viața de zi cu zi, îmi caut și construiesc mereu ocazii de a fi bucuros, mulțumit, încântat, satisfăcut, împlinit….altfel spus: fericit. Și, pentru că îmi doresc ca fericirea să devină un standard pentru cât mai mulți dintre oameni, am demarat un ”proiect” săptămânal de citit, analizat și, sper, chiar asumat…Dicționarul de fericire! Cred, astfel, că unele dintre aceste pagini de (subiectiv) dicționar pot fi parte din soluțiile unor oameni în căutarea zâmbetelor…
Soluție – Modalitate de a rezolva o dificultate, de a ieși dintr-un impas / cheie, dezlegare, leac, remediu, rezolvare, soluționare, metodă, procedeu / Răspuns la o problemă. (dexonline.ro)
Trăim atât de intens o amplă perioadă de stres și agitație. Incertitudinile și provocările legate de numeroasele probleme ale vremurilor noastre durează de o perioadă îndelungată, care, mai mult, încă nu au o perspectivă de finalizare: criza medicală, probabilitatea unor noi dificultăți economice, limitările socializării (din punct de vedere al nevoilor noastre), fluctuația pieței muncii sau a costurilor ”vieții cotidiene”, dinamica legislativă și politică…. E absolut normal ca lumea noastră mentală / interioară să se schimbe împreună cu cea fizică exterioară. Ca atare, dincolo de dilemele, frustrările, nemulțumirile sau problemele pur personale, noile noastre ”preocupări” sunt: teamă, depresie, insomnie, anxietate, disperare, indignare…Toate aceste ”probleme” nu sunt altceva decât un decalaj între ”ceea ce trăiesc acum” şi ”ceea ce cred că ar trebui să fie”, între situaţia existentă şi situaţia dorită. O soluţie reprezintă o acţiune (sau un set de acţiuni) menită să ne conducă la situaţia dorită, prin rezolvarea adecvată a problemelor cu care ne confruntăm.
Soluţionarea problemelor necesită două deprinderi mentale diferite: cea analitică şi cea creativă. Gândirea analitică include deprinderile de ordonare, comparaţie, evaluare sau selectare (operațiile gândirii) și se bazează preponderent pe identificarea și înțelegerea cauzei problematice și evaluarea unor tipare de soluții în limitarea sau eludarea completă a acelei cauze. Gândirea creativă se foloseşte de imaginaţie pentru crearea unei game largi de idei în vederea găsirii soluţiilor, în special în momentele în care problemele nu au o cauză bine definită sau se află în afara propriului control comportamental. Având în vedere specificul individual al acestor procese, trebuie să fim conștienți și de faptul că multe dintre soluțiile personale pot să nu fie de folos altor persoane în varianta identificată de noi. Problemele sunt adesea complexe şi încurcate și chiar dacă seamănă, în cele mai multe cazuri, pentru fiecare e nevoie de o altă soluţie.
Pe de altă parte, un indicator real al problemelor care afectează oamenii, în perioada actuală, este frecvența cu care sunt propuse soluții generale sau universale (prin intermediul mediilor online sau a rețelelor de socializare). Aceste soluții unanime pot apărea tocmai ca răspuns la suferința unor persoane afectate probabil de același tip de problemă, dar se recomandă o evaluare obiectivă aprofundată și personală a oricărei soluții înainte de a acționa individual. Există la fel de multe scenarii de soluționare a unor probleme precum numărul celor care se confruntă cu acea problemă!
Personal, mă feresc să ofer soluții universale sau chiar și generale pe o anumită clasă sau categorie socială. Prefer să caut soluții cât mai individualizate și personalizate. În plus, ofer perspective de soluții pentru problemele altor persoane, doar dacă îmi sunt cerute și dacă se pliază pe nivelurile mele de competență. De ce? Pentru că îmi ofer aceste jaloane: cât de bine și corect am înțeles problema? / chiar dacă am înțeles, știu sau pot să o și rezolv? / soluția identificată de mine respectă alți oameni sau alte soluții? / ce câștig eu sau alții aplicând această soluție? / soluția relevantă pentru cineva e valabilă și pentru altă persoană? Altfel spus, îmi place să cred că oferirea unei soluţii sub orice formă (idee, sugestie, produs, serviciu) se structurează pe baza unui dialog, ca răspuns la o necesitate. Și nu pe instigare de masă, sau pe poziția socială pe care o ocup (în mediul fizic sau virtual). Cred și susțin că soluțiile trebuie construite sau oferite fără discriminare, fără agresivitate, fără lezare sau jignire. Cât mai constructiv individulizate. Cu compromisuri. Cu ajutorul unor oameni cu adevărat specializați în anumite problematici și nu doar pe baza influenței sau imaginii lor. Îmi place să caut și să găsesc astfel de soluții!
P.S. În procesul de căutare de soluții mă ghidez mult de principiul ”este mai eficient să fac ceea ce trebuie într-un ritm lent decât să fac ceea ce nu trebuie într-un ritm rapid”.
