În viața de zi cu zi, îmi caut și construiesc mereu ocazii de a fi bucuros, mulțumit, încântat, satisfăcut, împlinit….altfel spus: fericit. Și, pentru că îmi doresc ca fericirea să devină un standard pentru cât mai mulți dintre oameni, construiesc un ”proiect” săptămânal de citit, analizat și, sper, chiar asumat…Dicționarul de fericire! Încerc să creez astfel, diferite pagini model de conștientizare a unor elemente aflate la îndemâna noastră în căutarea fericirii. Încerc să fiu cât mai empatic și clar în ceea ce transmit, gândidu-mă că pentru unii oameni acest dicționar poate fi o resursă inspirațională. Îmi doresc să fiu cât mai constant și predictibil…
Predictibil – care poate fi prezis, prevăzut.(dexonline.ro)
O definiție extrem de succintă, dar, poate, nu extrem de edificatoare… În fapt predictibilitatea descrie probabilitatea ca un eveniment să se întâmple / să aibă loc / să se desfășoare. Când o persoană prezice ceva, ea stabilește un anumit grad de predictibilitate a ceva ce se va întâmpla în viitor. Si va face acest lucru pe baza unor experiențe sau a unor evenimente petrecute în trecut. Când ceva este predictibil, înseamnă că este probabil să se mai întâmple pentru că s-a întâmplat în trecut. Predictibilitatea poate fi calitativă (cum ar fi comportamentele previzibile – exemplu: după ce se face întuneric unui anume copil îi va crește sentimentul de teamă), sau cantitativă (cum ar fi predicția statistică a rezultatelor pe baza datelor – exemplu: la următorul meci de fotbal între echipele X și Y, e foarte predictibil ca formația X să câștige avand în vedere faptul că acest lucru s-a mai întâmplat de 12 ori în ultimele 15 confruntări).
Pare destul de simplu: observăm, analizăm, procesăm datele și stabilim o predicție… Astfel au apărut numeroase ramuri de studiu a predictibilității în variate domenii: economie, matematică, politică, biologie, sport, psihlogie, educație, marketing, publicitate, analiza comportamentală…
În cultura populară studiul predictibilității stârnește adesea dezbateri între cei care cred că oamenii dețin controlul total asupra capacității de decizie și judecată (liberul arbitru) și cei care cred că acțiunile noastre sunt predeterminate, și, automat, pot fi previzionate. Iar acest lucru se întâmplă tocmai pentru că predictibilitatea comportamentului uman este uneori foarte ridicată, iar alteori extrem de scăzută.
Neurostiințele au încurajat ideea interpretării sistemului cognitiv ca o mașină de codare predictivă, dar, pe de altă parte e acceptat faptul că nici un cercetător nu poate face predicții despre comportamentul uman în același mod în care un fizician poate face predicții într-un laborator. Din punctul de vedere al psihoterapeutului din mine, comportamentul uman este influențat de o multitudine de factori biologici și de mediul (fizic, social, cultural, educațional etc) în care se află acea persoană, plus de multiplele interacțiuni dintre acești doi factori. Astfel că subliniez: doar dacă oamenii de știință ar avea absolut toate informațiile despre acești factori și funcționalitatea lor individuală în fiecare persoană, s-ar putea prezice comportamentul cu acuratețe.
Pe de altă parte dezvoltarea umană
se bazează pe predictibilitate. Puterea predictibilității constă
în faptul că anumite comportamente obișnuite acționează ca
indicii pentru ca mintea și corpul nostru să se relaxeze, să-și
conserve energia sau să poată dezvolta alte activități.
Previzibilitatea îi permite unui om să estimeze la ce să se
aștepte, astfel încât își poate organiza comportamentul pentru a
avea succes. De exemplu, existând o predicție ridicată asupra
programului și normelor unei ore de curs școlar, copiii pot
respecta regulile și se pot implica eficient în învățare sau
interacțiuni sociale.
Când circumstanțele se schimbă,
sentimentul de predictibilitate al copiilor poate fi distrus și
chiar înlocuit de incertitudine sau frică.
Cum putem crea sau crește predictibilitatea în jurul nostru? (mai ales în aceste vremuri atât de incerte?!). Rutinele și relațiile consistente oferă o bază de încredere și securitate pentru oricare dintre noi. Rutinele pot varia de la programe care clarifică ceea ce se întâmplă într-o anumită zi sau săptămână, până la ritualuri scurte de câteva minute, pe care ni le putem oferi în fiecare zi. În aceste vremuri dificile și incerte, rutinele și ritualurile ne pot ajuta să ne simțim ancorați și recompensați de faptul că și în mijlocul haosului există lucruri previzibile pe care să ne bazăm.
