De la debutul primăverii din acest an, toată agitația COVID-19 a declanșat o imensă plajă emoțională: de la indiferență la anxietate, de la optimism debordant la blocare absolută, de la grija față de sine la panica protecției celor din jur. Și toate aceste emoții s-au schimbat dinamic odată cu fiecare actualizare a știrilor, cu consultarea punctelor de vedere pro sau contra sau în consens cu multiplele modificări ale regulilor sociale. Cu toate acestea, una dintre caracteristicile constante în abordarea noastră personală era perspectiva temporară a acestei pandemii. Inițial, mulți dintre noi am fost optimiști că toată dinamica negativă provocată de acest virus va fi de scurtă durată. Sau poate durează un pic mai mult, dar nu tot anul… Realitatea ne-a contrazis. Zi de zi. Ca atare am început treptat să resimțim încă o manifestare emoțională: frustrarea.
Din perspectiva activității mele profesionale, aș putea spune că „a fi frustrat” este una dintre cele mai frecvente caracteristici emoționale ale zilelor nostre: ”…sunt îngrijorat de starea copiilor mei (a economiei, a alegerilor politice, a locului meu de muncă, de economiile mele, de planurile mele de investiție, de educația sau profesionalizarea mea, de lipsa timpului liber și a concediilor, de efectele antisociale iscate, și alte multe multe situații)… de tot ce trebuia să se întâmple… mă simt total stresat și complet neajutorat de faptul că nu mai am control…”
În termeni simpli, frustrarea este o emoție care provine din conștientizarea blocării unui anumit obiectiv dorit. Când simțim că nu putem obține ceea ce dorim, ne simțim frustrați. Acest lucru se poate datora pierderii încrederii în sine sau a stimei de sine. Dar cel mai des frustrarea provine din contexte cu oameni, locuri, lucruri sau evenimnete care servesc drept obstacole pentru a realiza lucrurile pe care ni le dorim. Adevărul este că ne place când lucrurile din jurul nostru sunt în controlul nostru. Ne simțim atât de confortabil când putem să ne planificăm anumite obiective și vedem cum eforturile noastre sunt răsplătite cu rezultatele visate. Și e normal să nu reușim de fiecare dată, dar pe baza unei structuri interne de reziliență putem să ne motivăm să reluăm activitatea încă o dată. Și încă o dată. Și poate chiar încă de mai multe ori. Dar, când nici un plan nu ne mai este tangibil, simțirea descurajării, furiei și supărării se împletesc în frustrare.
Oamenii reacționează la frustrare în mai multe moduri, frustrarea fiind un catalizator pentru noi și noi manifestări emoționale sau comportamentale: putem să ne infuriem tot mai des și ”fără motiv”, putem să cădem în ușurința de a renunța și a ne abandona , putem suferi pierderi majore de stimă de sine și încredere în sine, stresul ne devine partener cotidian sau ne putem simți atât de triști, nesiguri, deprimați sau anxioși.
Ce putem face însă cu acest complex cuplu coronavirus – frustrarea privind imensele schimbări provocate de acesta? Momentan nu putem face coronavirusul să dispară așa că să încercăm să ne concentrăm asupra lucrurilor asupra cărora avem o anumită putere:
Să începem să trăim mai intens prezentul. Când ne imaginăm cum va arăta lumea peste șase luni, un an e foarte probabil să ne simțim atât de neajutorați. Hai să ne focusăm pe câte o zi.
Să nu mai comparăm. Cu concediul de anul trecut sau ultima aniversare, sau zilele dinainte de virus. Energia frustrării provine și din durerea pe care o simțim din compararea momentului prezent cu trecutul.
Să continuăm să ”trăim”. Chiar dacă nu mai putem face multe din lucrurile cu care eram atât de familiarizați, putem găsi noi modalități de a socializa, a ne distra, a ne energiza, a ne destresa. Putem să ne redimensionăm energia spre alte rutine sau hobby-uri.
Să ne asumăm sentimentele. Cu atât mai mult cu cât o mulțime de oameni simt același stres, tristețe și frustrare chiar acum. Când o să vorbim despre ele ne ajutăm și ajutăm.
În loc să lăsăm frustrarea față de situația actuală să preia controlul asupra psihicului nostru, putem căuta, pentru noi și cei dragi nouă, astfel de mecanisme „adaptive” care ne pot oferi în schimb experiențe plăcute, liniștite, pline de speranță și încredere.
