În viața de zi cu zi, îmi caut și construiesc mereu ocazii de a fi bucuros, mulțumit, încântat, satisfăcut, împlinit….altfel spus: fericit. Și, pentru că îmi doresc ca fericirea să devină un standard pentru cât mai mulți dintre oameni, construiesc un ”proiect” săptămânal de citit, analizat și, sper, chiar asumat… Dicționarul de fericire! De doi ani de zile reuşesc să fac acest lucru, dar astăzi simt că e nevoie de o pagină care poate nu cadrează chiar cu conceptul de fericire. Mă simt încărcat de anumite emoţii precum tristeţe, dezamăgire, uimire, vexare, frustrare, durere, revoltă. Mă doare războiul de lângă noi! Astăzi Dicționarul nu omagiază fericirea, ci încearcă să ajute…să aibă grijă…

grijă = 1.Teamă sau neliniște simțită de cineva la gândul unei eventuale primejdii sau întâmplări neplăcute pe care le-ar putea îndura; îngrijorare. 2. Interes deosebit, preocupare pentru cineva sau ceva, atenție acordată unei ființe, unei probleme etc. (dexonline.ro)

După cum se poate observa foarte uşor, conceptul de “grijă” are două mari întrebuinţări distincte: 1. a-ți face griji – în general ne referim la propria persoană asaltată de temeri sau primejdii care ne pot afecta negativ într-un anumit mod viaţa sau valorile personale (familie, sănătate, bunuri, stabilitate, dezvoltare etc); 2. a avea grijă – pe baza unor evaluări personale putem identifica anumite situaţii în care persoane, fiinţe, obiecte sau structuri au nevoie de un regim de protecţie, ajutor, înţelegere, susţinere din partea noastră, tocmai pentru a evita sau depăşi anumite condiţii neprielnice acestora.

Diferenţa majoră a celor două aspecte constă tocmai în direcţionarea resurselor de ajutor şi protecţie. Astfel, când ne facem griji, focusul este îndreptat cu precădere spre propria persoană resimţind nevoia de a acţiona într-un fel spre a ne proteja. “Îmi fac griji privind preţurile / starea de sănătate / capacitatea mea de lucru / posibilitatea de a-mi menţine un statut profesional sau o relaţie”. Chiar şi atunci când elementele îngrijorătoare nu se află în sfera noastră de control sau chiar se referă la o altă persoană, în fapt ne proiectăm o îngrijorare personală privind acel element. “Îmi fac grji ce note va obţine copilul meu la teză” s-ar putea traduce “mi-e teamă de faptul că o să mă afecteze o eventuală notă obţinută de copilul meu”. Total distinct “a avea grijă” enunţă o altă dimensiune relaţională: dinspre mine spre altcineva / altceva. Şi nu presupune o teamă sau o stare pe care o resimt ameninţătoare către mine, ci este vorba de un sentiment de oferire a ceva, cuiva într-un mod pe care îl resimt benefic atât pentru propria persoană cât şi pentru acel cineva / ceva. Astfel pot să am grijă de un anume om sau mai mulţi, de comunităţi sociale structurate pe o variabilă împortantă pentru mine (stare economică, socială, culturală etc), de alte vietăţi (animale, plante sau chiar medii naturale), sau de elemente / sisteme de arhitectură, legislaţie, civism, educaţie, ecologie.

Zilele pe care le trăim de mai bine de o lună şi ceva (după doi ani plini de multiple tulburări pandemice) sunt, puţin spus, provocatoare. Atât legate de stilul de viaţă (am învăţat din manualele de istorie doar teoria de a fi vecini cu un război) cât şi de stabilitate economică, carieră, dinamica socială sau alte dimesiuni ale cotidianului nostru. Şi clar există mulţi factori de stres în această perioadă. Foarte uşor ne simţim copleşiţi. Cu toată presiunea şi cerinţele din vremea noastră şi cu stresul căruia trebuie să-i facem faţă în fiecare zi, nu este de mirare că obosim. Şi începem să ne îngrijorăm! Să ne facem griji! Da! e normal să ne îngrijorăm de ce / cum poate arăta viitorul, dar să nu uităm să ne și bucurăm de prezent. Iar din acest prezent să ne extragem informaţii despre sine şi despre alţii, care poate în aceste zile au mult mai multe nevoi şi dificultăţi. Şi din postura de “a ne face griji” să încercăm să glisăm spre “a avea grijă”.

Pe lângă faptul că sunt protejați mult mai bine împotriva epuizării psihice, oamenii care sunt mai grijulii cu alţii, tind să raporteze că simt mai puțin stres și emoții negative. De asemenea, ei declară că sunt mai optimiști și simt mai multă fericire și alte emoții pozitive, ca beneficii de “a avea grijă”. Într-un interviu acordat unui site de informare medicală, Melania Medeleanu (o puternică activistă în domeniul protecţiei şi susţinerii dezvoltării copiilor) declară despre a oferi grijă: “… simt că a fost un moment de cotitură care mi-a adus singurul lucru care-mi lipsea din viață: rostul.”

Adam Grant (psiholog şi profesor specializat în psihologie socială la Universitatea din Pennsylvania) stabileşte anumite beneficii ale comportamentului de a avea grijă:
“de exemplu, voluntariatul poate avea un impact pozitiv asupra sănătății, cu beneficii pentru obezitate, glicemie, tensiune arterială și longevitate”. În plus cei care îşi oferă grija se vor simţi mai fericiți, mai conectați cu ceilalți și mai încrezători în valoarea lor de sine. Alte studii au descoperit că suntem mai fericiți atunci când cheltuim bani pentru alții și că trăim mai multe emoții pozitive atunci când ne angajăm în acte de bunătate față de ceilalți, mai degrabă decât pentru noi înșine.

Să ne căutăm timp, mod şi disponibilitate pentru a avea grija…de noi şi de cei din jurul nostru! Închei această pagină cu încă un citat al Melaniei Medeleanu despre grijă: “grija nu e finită. Nu scade dacă o împarți, nu sunt felii pe care le iei dintr-o parte și le muți în alta. Grija e acolo și se manifestă când simt că pot schimba ceva. Și uneori rămâne acolo și când nu pot schimba”…