Am început anul într-un șirag de urări în care sănătatea și norocul se doreau a fi principalele caracteristici ale viitorului. Privind conceptul de sănătate, nu am niciun dubiu legat de importanța acestui deziderat, cu atât mai mult cu cât, încă, ne aflăm în mijlocul unei pandemii năucitoare. În ceea ce privește norocul, o simplă rememorare ne relevă cultul românesc pentru acest factor: omul norocos este cel căruia îi plouă la nuntă / cel care are mai multe cuiburi de rândunele la casă / cel căruia îi iese păr alb de timpuriu/ cel care găsește un trifoi cu patru foi / cel căruia i se aşază o gărgăriţă în palmă… sau… vâscul trebuie să fie prezent în case și pe masa de anul nou pentru că aduce noroc… sau… vinerea este interzis să aruncați lucruri din casă, inclusiv gunoiul… aduce ghinion…

Din perspectiva psihologică ”norocul” este fenomenul și credința care definesc experiența unor evenimente improbabile. Din acest punct de vedere atributul „norocos” sau „ghinionist” poate fi o etichetă descriptivă care se referă la pozitivitatea, negativitatea sau improbabilitatea unui eveniment. O interpretare pur obiectivă ar defini norocul ca fiind o chestiune de întâmplare, similar cu aruncarea unei perechi de zaruri. Ar susține că evenimentele pozitive și negative se pot întâmpla tot timpul, atât din cauza proceselor naturale, cât și a celor aleatorii sau accidentale și chiar și evenimentele improbabile se pot întâmpla din întâmplare. Dar totuși, cunoaștem persoane în jurul nostru care par să aibă parte de cele mai bune oportunități la orice loc de muncă, care par să se ”împiedice” de idei grozave sau să dispună de orice fel de resurse exact când au nevoie de ele… alfel spus, sunt norocoase.

O serie de studii au încercat să examineze concepțiile noastre de zi cu zi despre noroc și modul în care aceste concepții ne influențează viața. Richard Wiseman, profesor britanic de psihologie la Universitatea din Hartfordshire, a studiat modul în care norocul joacă un rol în viața noastră (http://richardwiseman.com/resources/The_Luck_Factor.pdf). El a efectuat numeroase experimente sociale și cercetări amănunțite privind semnificația corelațiilor dintre personalitatea umană și asumarea unui statut în ecuația noroc-ghinion. Într-un astfel de un experiment Wiseman a plasat aceleași oportunități – o sumă de bani ”pierduți” și o potențială întâlnire cu un om de afaceri, pe rutele de deplasare a doi oameni diferiți (unul care a afirmat că este o persoană norocoasă, celălalt ghinionist). Tipul „norocos” a observat imediat banii de pe jos și mai târziu a legat ușor o conversație cu omul de afaceri în cafeneaua unde fusese ”plantat”. Între timp, persoana ghinionistă a pășit chiar peste numerar și și-a sorbit cafeaua fără să spună un cuvânt aceluiași om de afaceri. Într-un alt experiment celebru Wiseman a dat oamenilor un ziar și le-a cerut să numere fotografiile din interior. Oamenii autodefiniți ghinioniști au realizat sarcina în circa două-trei minute. Pentru oamenii norocoși a durat câteva secunde. De ce? Pe a doua pagină a ziarului, era redactat un mesaj amplu care scria: „Nu mai număra. Există 43 de fotografii în acest ziar”. Oamenii ghinioniști au avut tendința să rateze sau să ignore mesajul, în timp ce oamenii norocoși l-au văzut imediat. Și au reacționat.

Cercetările lui Wiseman au fost completate de alți cercetători (Elizabeth Nutt Williams, Ben Fletcher) și emerg către o concluzie comună: cei care se definesc a fi norocoși obțin scoruri mai mari în ceea ce privește sociabilitatea și extrovertirea. Adică acei oameni sunt încrezători și relaxați atunci când se află în diferite contexte sociale și nu le este teamă să iasă din zona de confort. Fiind deschiși la schimbarea planurilor, se adaptează ușor unei situații noi. Pe de altă parte, cei care se cunosc a fi ghinioniși au tendința de a experimenta stări emoționale negative, cum ar fi anxietatea, furia, vinovăția și depresia. Oamenii care cred în noroc sunt mai optimiști, mai mulțumiți de viața lor și au dispoziții mai bune. Au așteptări pozitive, care duc la profeții care se împlinesc de sine. Chiar dacă lucrurile iau o întorsătură în rău, pot observa binele într-o situație. Oamenii ghinioniști ar putea vedea aceeași situație dar vor arăta doar aspectele negativele, fiind mai puțin susceptibili de a profita de oportunități sau schimbări neașteptate.

Înțelepciunea populară ne subliniază faptul că a avea noroc nu contează atât de mult cu a crede cu adevărat că ai noroc: ”Fă-mă mamă cu noroc/ Şi aruncă-mă în foc!”. Mulți atribuie de multe ori binele altora norocului, în timp ce propriile nenorociri sunt rezultatul ghinionului. Așa că vă propun ca, acum, la început de 2021 să luăm aminte la faptul că putem să construim pe ceea ce avem. Să încercăm să vedem viața în termeni de noroc și cu adoptarea unei atitudini pozitive față de viață. Pentru a avea succes putem să ne construim singuri norocul!