În fiecare zi, facem nenumărate alegeri și jonglăm cu variate decizii: de la căutarea, timp de săptămâni sau chiar luni, a unui apartament de cumpărat sau de închiriat, sau a vacanţei ideale pentru întreaga familie, până la ce haine să purtăm în această dimineață, unde şi ce să mâncăm la prânz, ce fel de aromă / ingrediente să aibă şamponul, cum să arate noua frizură, taxi sau autobuz, tv, radio sau internet, relaxare activă printr-o excursie obositoare fizic sau pur şi simplu leneveală pentru weekend. Şi chiar şi când avem impresia că nu alegem nimic, de fapt alegem: alegem să nu alegem într-un anumit timp, context sau alegem să ne mai focusăm încă o dată, altădată asupra acelei problematici. Pentru că “a alege” e un ritual atât de indispensabil, astăzi, am ales să vă propun în paginile Dicţionarului de fericire, acest termen şi mecanism.
A alege = 1. A prefera ceva sau pe cineva; a-și fixa preferințele asupra unui fapt sau asupra unei persoane; a decide. 2. A desemna pe cineva prin vot; a vota. 3. A împărți formând mai multe grupe. (dexonline.ro)
Dex-ul oferă o definiţie destul de clară pentru un conceptul – acţiunea de “a alege” având în vedere că zilnic suntem puși în fața unei multitudini de alegeri care vizează o gamă largă de scenarii de viață variind de la situații cotidiene individuale la decizii cu mare impact pentru societate (alegerea clasei conducătoare este un concept cu rădăcini în antichitatea elenă şi viza desemnarea „celui mai bun”).
Una dintre cele mai vechi teoretizări a conceptului de alegere / decizie este cea a lui Aristotel, care subliniază dificultatea procesului de alegere a mijloacelor cele mai adecvate în vederea realizării unui scop. Astăzi coexistă mai multe abordări ale conceptului de alegere, stârnind interes în studii şi analize pentru filosofie, economie, matematică, psihologie sau analiză comportamentală.
A alege presupune a observa, asuma, analiza, clasifica, compara, simţi, rezona cu foarte multe informaţii din jurul nostru pentru a le putea prelucra într-o modalitate cât mai optimă cu nevoile sau dorinţele noastre. Alegerile noastre sunt guvernate atât de mecanisme cognitive modelate de-a lungul timpului evolutiv prin procesul de selecție naturală cât şi de anumite procese din spectrul afectiv. Poate de aceea anumite alegeri ne pot crea şi multe confuzii şi chiar conflicte la nivel interior, sau în relaţie cu alte persoane implicate în acea alegere. Un exemplu clasic care implică cele două componente majore, cea afectivă şi cea raţională, este alegerea unei cariere: “mi-ar plăcea să dezvolt o carieră în domeniul X, dar nu ştiu dacă este bine plătită şi cred că va trebui sa îmi aleg altceva”.
Alegerile noastre pot fi definite ca o expresie a personalității noastre, iar preferințele unei persoane pentru modă, muzică, gen de viaţă, job sau religie pot fi considerate extensii ale personalității sale. Ca atare, opțiunea de a alege este ceva pe care nu doar o prețuim, ci o şi aşteptăm. O considerăm esenţială… este o condiție prealabilă pentru a ne simţi bine.
Dacă aruncăm o privire asupra elementelor care ne influențează alegerile, ne oprim la celebrul psiholog american Abraham Maslow care a propus o ierarhizare a nevoilor (un set de nevoi înnăscute organizate piramidal, pe care fiecare persoană aspiră să le îndeplinească). Cele mai de bază din acest set de nevoi sunt bazale (cum ar fi hrana, odihnă, securitate sau reproducere), şi deşi instinctele de supraviețuire nu mai sunt de actualitate pentru mulţi dintre noi, ele încă ne influențează rutina zilnică. Odată ce nevoile noastre de supraviețuire sunt îndeplinite, alegem să formăm relații sau să întreprindem activități care ne vor spori imaginea de sine. Psihiatrul William Glasser a subliniat distincția între supraviețuire și nevoile psihologice superioare în cadrul “teoriei alegerii”, susţinând că asumându-ne controlul asupra modului în care acționăm și gândim, ne influențăm indirect sentimentele și fiziologia. Pe scurt, alegând ceea ce gândim și facem, influenţăm cum ne simțim. El a postulat chiar că nefericirea rezultă din alegerile mai puţin inspirate ale fiecăruia dintre noi. Teoriile sale au fost criticate pentru că simplifică prea mult problemele psihologice complexe, iar procesul alegerii a fost analizat din perspectiva utilităţii marginale. Acest termen provine din domeniul economiei şi defineşte că fiecare decizie pe care o luăm se bazează pe obținerea celui mai mare beneficiu potențial material sau afectiv. Un alt punct de vedere deosebit de important, în special pentru teologi, este conceptul de liber arbitru – capacitatea de a distinge între „bine” și „rău”, care întărește ideea că posibilitatea noastră de a face alegeri ne definește ca indivizi.
Cea mai importantă abilitate pe care o putem dezvolta este capacitatea de a face alegeri bune. Dar cum să facem cât mai multe astfel de alegeri bune? Ca psihoterapeut recomand ca start pentru a face alegeri mai bune, conştientizarea raportului: alegeri prezente versus impactul lor asupra viitorului. În acelaşi timp e deosebit de important să ne asumăm faptul că facem alegeri. Fiecare acțiune pe care o întreprindem și care nu este instinct pur, este o alegere. Chiar și a evita să facem o alegere este o alegere. Motivul pentru care este atât de important să recunoștem că facem alegeri este că ne dă putere. Putere de a acţiona: dacă nu ne plac rezultatele pe care le obținem prin alegerile noastre, avem puterea de a alege să luăm decizii diferite.
Există o credinţă culturală care se referă la faptul că atunci când un obicei este bine înrădăcinat (bun sau rău), acesta face parte din viața de zi cu zi şi nu mai poate fi vorba de a alege, dacă menţinem sau nu acest comportament. Personal cred că e greşit. Să ne provocăm sau să alegem să încercăm ceva nou poate fi disconfortant, dar întotdeauna este încă o cale de urmat. Recunoașterea faptului că avem întotdeauna puterea de a alege este eliberator.
Este aproape imposibil să pretindem că suntem liberi de orice fel de influență când facem alegeri, dar cel puțin putem deveni mai conștienți de aceste influențe și să înțelegem cum ne afectează luarea deciziilor. Tony Robbins, antreprenor și creator de programe de dezvoltare personală și profesională defineşte această putere a alegerii: „Singurul lucru pe care îl avem în această lume este că nu putem controla evenimentele, dar putem alege pe ce să ne concentrăm, putem alege ce înseamnă lucrurile și putem alege ce să facem cu ele.”
