Vara se apropie cu paşi (parcă prea) repezi de final. Şi odată cu ea perioada clasică de vacanţe sau concedii. În câteva zile, şcoala va reîncepe, iar vacanţa cu zilele ei libere, pline de joc şi voie bună, va fi doar o amintire. De asemenea, pentru cei ieşiţi din sistemul de învăţământ, culorile şi aromele vibrante ale acestei veri sau orice tip de experienţe asociate cu relaxarea concediilor, vor fi subiecte de discuţii cu colegii de la locul de muncă pentru o scurtă perioadă, şi… gata… Cam aceasta e “reţeta” clasică a finalului de vacanţă/concediu. Astăzi, prin intermediul Dicţionarului de fericire vă propun să schimbăm un pic scenariul.

Amintire = 1. Revenire în mintea cuiva a unui fapt, a unui lucru, a unui eveniment din trecut. 2. Imagine păstrată în memorie, lucru amintit. (dexonline.ro)

Toate informațiile din interiorul și exteriorul corpului nostru ajung la nivelul creierului şi sunt procesate specific, creierulul transmiţând rapid anumite feedback-uri de răspuns. Pe de altă parte memoria implică capacitatea de a păstra și de a ne aminti anumite astfel de informații şi răspunsurile comportamentale pe care le-am experimentat la un moment dat. Grație memoriei, ființa noastră psihică, dobândește continuitatea identității în timp. Fără funcţia memoriei, am trăi numai prezentul clipei, am fi în permanență puși în fața unor situații noi, pentru care nu am dispune de niciun fel de experiență elaborată. Am fi permanent în jocul încercărilor și erorilor, adaptarea, devenind, în fapt, imposibilă. 

Amintirile (principalul instrument al memoriei) sunt importante şi puternice, pentru că ne modelează în mod activ experiențele, relațiile și poveștile noastre de viață. În plus, cercetătorii care studiază procesul memoriei au stabilitmodul în care calitatea emoțională a unei amintiri – indiferent dacă este pozitivă sau negativă – afectează starea psihică prezentă a fiecăruia dintre noi. Creierul gestionează informații pozitive și negative în diferite emisfere, declară Clifford Nass, profesor de comunicații la Universitatea Stanford, subliniind faptul că emoțiile negative necesită mai multă procesare mentală decât cele pozitive – ceea ce ne face să ne amintim evenimentele negative mai clar decât ne păstrăm amintirile pozitive. Suntem structuraţi să ne amintim mai uşor lucrurile care au legătură cu durerea. Acesta este sistemul nostru de avertizare străvechi, foarte eficient conceput și reglat fin de evoluție pentru a ne menține în siguranță. Pe principiul: dacă ne amintim de lucrurile care ne-au cauzat probleme, este mult mai probabil să le evităm și să ne menținem în viață. Acesta este un lucru grozav pentru supraviețuirea noastră, dar nu un lucru atât de încântător pentru starea noastră.

Totuşi neuro-cercetătorii spun că: atunci când ceva ne amintește de un eveniment care ne-a făcut să simțim durere, frică, tristețe, avem tendința de a re-experimenta într-o anumită măsură acele emoții. Şi, în baza aceluiaşi principiu, amintirile pozitive ne induc un factor de bine, chiar dacă, în mod spontan le accesăm mai dificil. Cercetări recente ale Institutului de cercetare a fericirii din Danemarca sugerează că ar trebui să ne concentrăm mai mult pe focusarea de amintiri plăcute. Fondatorul Institutului, Meik Wiking, spune că acest lucru se datorează faptului că amintirile fericite au puterea de a contracara multe emoții și sentimente negative – cum ar fi singurătatea și anxietatea. 

Capacitatea noastră de a ne aminti într-o manieră pozitivă ne dă puterea de a gândi și de a încerca strategii creative și de rezolvare a problemelor. De asemenea, poate reduce îngrijorarea cu privire la evenimentele viitoare de temut. Un studiu destul de recent (sfârşitul anului 2020) a arătat că 78% dintre americanii care și-au făcut timp pentru a reflecta la evenimentele trecute plăcute s-au simţit mai în confort în perioadele stresante. Mai mult chiar cercetătorii au descoperit că: „oamenii care și-au amintit adesea experienţe plăcute au fost mai predispuși să fie de acord cu faptul că au speranță în ceea ce le rezervă viitorul post-pandemie (44%), în comparație cu cei care rareori (20%) sau niciodată (14%) nu s-au concentrat înapoi la evenimente trecute pozitive.”

Evocarea amintirilor pozitive este enorm de puternică pentru că, atunci când ne aflăm într-o perioadă de suferință, astfel de amintiri sunt primele lucruri care dispar și avem un simț distorsionat al lumii noastre, unde totul devine brusc gri şi parcă nimic nu mai aduce bucurie, nimic nu mai contează… (este bine cunoscut faptul că persoanele aflate în depresie își amintesc cu ușurință doar amintirile negative).

Capacitatea noastră de a ne aminti pozitivul nu este la fel de ușor declanșată ca și în cazul negativului, dar cercetările au descoperit că, pe baza unui anumit efort deliberat, putem schimba acest lucru și putem folosi amintirile pozitive pentru a ne consolida sănătatea mintală. Rememorarea amintirilor pozitive crește activitatea cerebrală în regiunile cortico-striatale ale creierului (implicate în procesarea recompensei) și în regiunile prefrontale (cu funcţii în reglarea emoțiilor). Pentru a combate acea părtinire spre negativitate, trebuie să facem un efort să observăm și să ne amintim experienţe bune, plăcute. Să petrecem mai mult timp reflectând asupra aspectelor pozitive.

Aşa că, acum, spre sfârşitul vacanţei, pentru a cultiva sentimente pozitive prin amintiri pozitive, vă propun să vă gândiți la o amintire pozitivă recentă și extindeți-o spre fiecare dintre simțurile voastre. Cu deschidere lăsaţisentimentul să se imprime în voi şi bucuraţi-vă de acea amintire pentru câteva clipe. Orice element pe care creierul îl readuce în prezent prin amintiri cu sentimente pozitive va tinde să re-evoce acele sentimente din nou. Uneori, pentru a ne redimensiona într-o zonă de confort şi plăcere, nu trebuie să facem decât să ne amintim reuşite, experienţe sau trăiri frumoase, clipe sau companii plăcute, locuri sau mâncăruri fermecătoare, vacanţe încântătoare…