În viața de zi cu zi, îmi caut și construiesc mereu ocazii de a fi bucuros, mulțumit, încântat, satisfăcut, împlinit….altfel spus: fericit. Și, pentru că îmi doresc ca fericirea să devină un standard pentru cât mai mulți dintre oameni, construiesc un ”proiect” săptămânal de citit, analizat și, sper, chiar asumat…Dicționarul de fericire! Încerc să creez astfel, diferite pagini model de conștientizare a unor elemente aflate la îndemâna noastră în căutarea fericirii. Fără să mă adresez unui anumit grup sau public…încerc să fiu cât mai deschis tuturor…
Grup – 1. Ansamblu de persoane reunite (în mod stabil sau temporar) pe baza unei comunități de interese, de concepții etc.(dexonline.ro)
Mai detaliat, un grup reprezintă un anumit număr de persoane care se identifică între ele pe baza unor variați factori (de exemplu: sex, rasă, religie, locație geografică sau valori existențiale). Aceste alegeri sunt determinate de nevoia noastră de apartenență care se referă la o nevoie emoțională umană bazală, la fel de importantă ca nevoia de hrană sau adăpost. Și care reprezintă trebuința unei persoane de a se afilia și de a fi acceptat de membrii unui grup.
În paralel se identifică și tendința noastră de a face o distincție foarte clară între membrii din grupul / grupurile în care coexistăm și membrii din afara grupului. În sociologie și psihologie socială, un ”in-grup” este un grup social la care o persoană se identifică psihologic ca fiind membru. În schimb, un ”out-grup” este un grup social cu care un individ nu se identifică. Terminologia a fost făcută populară de Henri Tajfel (un psiholog celebru în studiile privind teoriile identității sociale). Semnificația categorizării ”în grup” și ”în afara grupului” a fost identificată prin observarea faptului că oamenii pot forma grupuri de auto-preferință în câteva minute și că astfel de grupuri se pot forma chiar și pe baza unor caracteristici discriminatorii complet arbitrare și inventate, cum ar fi preferințele pentru anumite picturi.
Pe baza acestor alegeri și a perspectivelor de ”în interiorul” versus ”în afara” grupului, oamenii tind să emită judecăți morale total diferite. Când cineva din grupul nostru se comportă greșit, adesea, reacția noastră naturală este să minimalizăm comportamentul sau să identificăm circumstanțe contextuale explicabile acelui comportament: a fost ceva lipsit de importanță… / s-a întâmplat să apară acest comportament. Dar când cineva dintr-un grup extern nouă face același lucru, vom avea tendința de a judeca mult mai aspru atât persoana cât și comportamentul acestuia.
De exemplu, un studiu a arătat că atunci când fanii unei echipe de fotbal au văzut că alți fani ai propriei lor echipe sunt răniți, au simțit empatie. Dar când au văzut că fanii unei echipe rivale sunt afectați în mod similar, au simțit plăcere. Dar oare, din perpectiva pasiunii pentru fotbal și a comportamentelor sale pro-echipă, un fan dinamovist este fundamental diferit de un fan stelist? Unul ”acționează” alb-roșu, iar celălalt ”se comportă” roșu-albastru, dar probabil sunt destul de identici în ceea ce privește pasiunea, impulsul și devotamentul lor. Cu toate acestea, rivalitățile sportive se hrănesc din distincțiile fabricate pe care grupurile și grupurile externe le reproduc în sine.
În multe astfel de contexte, oamenii acționează mai prosocial față de membrii propriului grup în comparație cu cei din afara grupului lor. În consecință, o serie de discipline științifice preocupate de cunoașterea și comportamentul uman au căutat să explice dacă favoritismul în grup este determinat de preferințele privind bunăstarea în grup, de afecțiunea față de membrii din grup sau de asumarea convingerilor valorice ale grupului. Sau, din contră, de viziunea pulsional resimțită ca antagonică față de toate grupurile în care nu ne simțim părtași. Fără a se ajunge la o concluzie unanimă, momentan putem doar sublinia faptul că atunci când distincțiile automate ”în interiorul grupului” și ”în afara grupului” înlocuiesc reflecția conștientă și atentă, este foarte probabil să ne facem rău unul altuia și să ne comportăm lipsiți de etică.
Tocmai pentru a evita pericolele capcanei discriminării ”în interiorul grupului” versus ”în afara grupului”, ne pot fi de folos câteva posibile abordări:
- să recunoaștem natura pur arbitrară a variabilelor care determină clasificarea ”în interiorul grupului” și ”în afara grupului”
- să încercăm să vedem dacă ”in-grupul” nostru nu a fost (sau nu va fi) la un moment dat, într-un anumit context exact ”out-grupul” nostru
- să ne punem în locul membrilor din afara grupului nostru și să ne gândim la momentele în care noi am fost puși într-o astfel de poziție (și la toate urmările emoționale rezultate)
- să căutăm puncte comune între grupurile opuse, pentru că structura de bază a oameilor transcende anumite etichete
- să căutăm modalități de a depăși prejudecățile dintre grup și extra-grup
Rezultatele acestor posibile măsuri nu vor aduce o mare fericire în structura noastră personală. Dar, clar că pot determina o altfel de perspectivă de bine, toleranță, înțelegere și armonie în structurile sociale din jurul nostru….pentru că, indiferent de cât de diferiți am fi, toți facem parte din aceeași lume…
P.S. toți facem parte din aceeași lume…indiferent dacă suntem sau nu vaccinați…